Greş 1, greșuri, s.n. Greşeală, eroare. (Loc. adv.) Fără greș, adică în mod perfect, fără a comite vreo eroare. (Expr.) A da greş, A nu avea greş. (din greși – derivat regresiv). Greş 2, s.n. (Reg.) Petic de pământ între două brazde, rămas din greşeală nearat. Greş 3, greși, s.m., (Înv.) Ciorchină mică de struguri.