grui 1 sms [At: ANON. CAR. / V: (reg) gruie2[1] / E: lat grus, -is] 1 (Orn; Trs) Cocor (Grus grus). 2 (Reg; lpl) Gâscă sălbatică. 3 (Reg; fig) Tânăr subțirel și drept Si: (reg) copuc. 4 (Reg; pan; fig) Copac tânăr, cu tulpina subțire și dreaptă. GRUI 2, gruiuri, s. n. (Reg.) 1. Pisc sau coastă de deal. 2. Deal mic; colină1, delușor, movilă. [Pl. și: gruie] – Et. nec. Grui 3, „cocor”. ◊ L. grus, gruis „cocor” > fr. grui-, engl. id. > rom. grui-. □ ~forme (v. -form), s. f. pl., ordin de păsări care trăiesc pe malurile apelor și pe cîmpie, cu corpul comprimat lateral, cu gîtul și picioarele lungi, din care fac parte cocorii.