Hat 1, haturi, s.n. (Reg.) 1. Fâşie subţire de pământ nearat. 2. Câmp nelucrat, țelină. 3. Matca apei. 4. Potecă, cărare. (cf. ucr. hat „Zăgaz’). Hat 2, baturi, s.n. (Înv.) Ordin sau decret ieşit din cancelaria sultanului; firman. Hat 3, haţi, s.m. (Înv.) 1. Taur. 2. Cal dobrogean.