Împrejurare 1, -ări, s.f. Situatie în care se află cineva; circumstanţă, întâmplare. (v. împrejura) Împrejurare 2, -ări, s.f. (Înv.) Perimetru.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Împrejurare, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Împrejurare.