Japiţă 1, japițe, s.f. (Reg.) Bucată de lemn îndoit (sau de fier încocârjat) așezată deasupra proţapului, formând scobitura în care se prinde plugul. (din bg. Zabica „broscuță“). Japiţă 2, s.f. (Arg.) Femeie cu moravuri ușoare.