Jur 1, -i, s.m. Jurat: Curte cu juri = organ de jurisdicție pentru procese criminale, delicte politice sau de presă, în componenţa căruia intrau jurați. (din fr. jury). Jur 2, -uri, s.n. Spaţiu în mijlocul căruia se află cineva sau ceva; împrejurime; vecinătate. (lat. &yrus). Jur 3, s.m. (Pop.) Jurământ. (din jura, derivat regresiv)
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Jur, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Jur.