Lob 1, -i, s.m. 1. Diviziune anatomică și funcțională a unui organ intern, de obicei despărțitor de rest prin cute adânci; partea interioară a urechii externe. 2. Diviziune, prelungire, excrescenţă a unei frunze, a unei petale sau sepale, separată de rest prin crestături adânci. 3. (Arhit.) Element de construcţie în formă de arc de cerc care, combinat cu alte elemente asemănătoare, formează un arc compus. (din fr. lobe). Lob 2, -uri, s.n. Lovitură la jocul de tenis, care constă la trimiterea mingii pe deasupra capului adversarului atât de sus, încât acesta nu o mai poate ajunge cu racheta pentru a o trimite înapoi. (din engl., fr. lob).