Martir 1, martire, s.n. (Rar) Martiriu. (din fr. martyr). Martir 2, -ă, s.m.. f. Persoană care a avut de îndurat suferinţe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale; (Spec.) Mucenic (al bisericii); (P. gener.) Persoană care îndură persecuții, un tratament inuman, bătaie etc.