Minciună 1, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenționată a adevărului având de obicei ca scop înșelarea cuiva; neadevăr. Deprindere de a minți. Înșelăciune, vicleșug. Ficțiune, născocire, plăsmuire, (la pl.) Fleacuri, nimicuri. A Minciunică (2). (din lat. mMenti0, -0nis). Minciună 2, sf. Prăjitură făcută din bucățele de aluat nedospit, prăjite în grăsime.