Minor 1, -ă, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu a împlinit Încă Vârsta la care își poate exercita toate drepturile. Minor 2, adj. Lipsit de importanță, neînsemnat, secundar. (P. – ext.) Șters, slab. (din fe. mineur, lat. minor). Minor 3, (Muz.; în sintagmele) Mod minor = mod a cărui gamă are la bază o terță mică. Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a ircla, a Șasea și a șaptea. (Log,; în sintagmele) Termen minor = termen care servește de subiect concluziei unui silogism. Premisă minoră = premisă care conţine termenul minor al silogismului.