Moratoriu 1, s.n. Amânare de plată a datoriilor unui debitor, acordată de instanțele judecătorești înainte sau după declararea lui în stare de faliment; Amânare legală a executării obligaţiilor financiare. (din germ. Moratorium, cf. fr., lat. moratorium). Moratoriu 2, adj. Care acordă un termen de plată, în legătură cu un moratoriu. (cf. fr. moratoire, lat. moratorius).