Mut 1, -ă, adj. (despre oameni) Care nu poate vorbi, lipsit de facultatea vorbirii. (lat. mutus). Mut 2, vb. a muta: ind.pz., pers. 1.sg.; mută; ind.pz.pers.3 sg. şi pl.: „Mă mut și eu, dacă și ei s-au mutat“; „Pe mine mă mută acum într-o altă casă“. (Ghica). –