Numărător 1, -oare, |. Aparat Care serveşte la numărare. 2. s.m. . (Rar) Persoană care numără. Care socotește, care calculează Ceva, care are profesiunea de a număra. (din număra + -ător), Numărător 2, s.m. Termen al unei fracţii ordinare, scris deasupra liniei de fracţie și reprezentând deîmpărțitul operaţiei de împărțire.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Numărător, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Numărător.