Obârşie 1, =ii, s-f. Punct de plecare; origine, început. (din si. obrusije) Obârșie 2, -ii, s.f. Culme, muchie, vârf. Obârşie 3, -ii, s.f. (Reg.) Bucată de pământ moștenită din tată în fiu; țarină, glie.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Obârșie, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Obârșie.
