Ordine 1, s.n., pl. (sg. ordin); Dispoziţie orală sau scrisă dată de o autoritate sau de o persoană (oficială), pentru a fi executată întocmai; poruncă. (din lat. ordo, -inis, fr. ordre). Ordine 2, ordini, s.f., pl. Dispoziție, mod de succesiune a unor lucruri sau fapte; rânduire, orânduială (din lat. ordo, -inis; it. ordine).