Palatin 1, palatini, s.m. |. (În evul mediu) Mare demnitar la curtea regilor din apusul Europei. 2. Guvernator al unei provincii din Polonia medievală. 3. Vicerege al Ungariei medievale. (din lat. palatinus, fr. palatin). Palatin 2, -ă, adj. Care aparţine palatului. Boltă palatină = cerul gurii. Văl palatin. (din fr. palatin)