Pâr 1, interj. (Adesea pronunțat cu „i“ prelungit) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică, de arderea lemnelor, de presiunea exercitată asupra zăpezii etc. (onomatopee). Pâr 2, pâri, s.m. (Reg.) Cel care pârăște; pârâş, reclamant. (din pâri, derivat regresiv).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Pâr, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Pâr.
Păr 1, peri, s.m. Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, cu flori albe sau roz și fructe comestibile. (lat. pirus). Păr 2, peri, s.m. |. Totalitatea firelor subţiri, cornoase, care cresc pe pielea omului și pe a multor animale. 2. Fire scurte care acoperă suprafaţa unei țesături de lână. 3. (la pl.) Fire scurte care acoperă frunzele sau tulpinile unor plante. (lat. pilus).
Par 1, pari, s.m. 1. Lemn lung şi relativ subțire, ascuţit la un capăt, care, înfipt în pământ, servește pentru susținere (de obicei la garduri). 2. Bâtă, ciomag. (lat. palus). Par 2, -ă, adj. (despre numere) Care este divizibil cu 2. (din lat. par).