Paştei, vb. [II. 1. Intranz. şi tranz. (despre animalele ierbivore) A se hrăni rupând iarba cu gura, 2. Tranz. (despre oameni) A duce animalele la păscut şi a le păzi. 3. Tranz. (despre primejdii, nenorociri etc.) A ameninţa, a pândi pe cineva. (lat. pascere). Paște 2, s.n., vara lui Paști, s.m. Sărbătoare religioasă în amintirea Învierii lui Isus Cristos; se celebrează timp de trei zile după echinocțiul de primăvară, începând cu prima duminică de după luna plină. Sărbătoare la evrei, care durează timp de opt zile, în amintirea ieșirii lor din Egipt, şi când se mănâncă pască în loc de pâine. (lat. Pascha).