Peleş 1, peleșuri, s.n. (Înv. şi reg.) 1. Ciucure, franj. 2. Îndoitura de sus a pantalonilor ţărăneşti prin care se trece brăcinarul 3. Brăcinar 4. $nur care se petrece pe la mijlocul cămășii naţionale. Peleș 2, s.n. 1. Pârâu ce curge în partea de nord a orașului Sinaia, vărsându-se în râul Prahova. 2. Castelul de vară al regelui Carol I, situat în partea nord — vestică a orașului Sinaia pe un platou mărginit de păduri de brad și fag, străbătut, prin față, de apa Peleșului.