Plasă 1, plase, s.f. 1. Împletitură cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confecționat dintr-o astfel de împletitură; fileu. Plasă 2, plese, s.f. (Reg.) Fel de mâncare ce se servește la masă. (din ngr. plasi). Plasă 3, s.f. (Rar) Limbă de cuțit; tăiș. Plasă 4, s.f. 1. Parte dintr-o moșie în Evul mediu, în Ţara Românească cuvenită unui proprietar. 2. Subdiviziunea unui judeţ, în vechea împărțire administrativă a țării; ocol.