Podoimă 1, podoime, s.f. (Reg.) 1. Bârnă de sprijin pe care stă capătul de jos al fusului care învârtește piatra alergătoare a morii de apă. 2. Piesă de sprijin pentru manivela care transmite mișcarea roții la joagăr. Podoimă 2, podoime, s.f. (Reg.) 1. Persoană urâtă. 2. Om leneș. Podoimă 3, podoime, s.f. (Înv. și reg.) Pretext, motiv.
