Posadă 1, posade, s.f. 1. (Pop.) Curâtură (în pădure). Loc neted pe un deal sau pe un munte unde a existat 0 aşezare omenească. Posadă, s.f. Loc de odihnă pentru călători. 2. (Pop.) Trecătoare (îngustă) în munţi. (din scr. posada). Posadă’, s.f. Obligaţie a țăranilor dependenți de a face strajă în preajma trecătorilor din munţi. Posadă“, s.f. Pârghie cu ajutorul căreia se reglează poziţia pietrelor morii în timpul măcinatului, pentru a se obține, după voie, O făină mai mare sau mai fină. (P. ext.) (Reg.) Moară.