Potiri, potire. 1. Cupă de metal (prețios) cu gura largă (și cu marginile răsfrânte); (P. ext.) conținutul acestei cupe. (Spec.) Pahar de aur sau de argint, cu picior, în care se păstrează cuminecătura la biserică. (din s]. potiri). Potir 2, s.n. Parte a unei flori alcătuită din corolă şi caliciu.