Protimie 1, s.f. (Înv.) Zel, silință, bunăvoință. Protimie 2, s.f. (Înv. și pop.) 1. Preferinţă, întâietate. 2. Cel care are dreptul să deschidă jocul de cărți.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Protimie, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Protimie.