Receptor 1, receptoare, s.n. 1. Sistem tehnic destinat să primească (și să dirijeze) un anumit material. 2. Aparat, instalaţie, mașină, destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă. (din fr. recepteur). Receptor 2, receptori, s.m. (Fiziol.) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern şi transmite excitaţiile la centrii nervoși. Receptor 3, -oare, adj. (Tehn.) Care receptează, care primește. (din fr. recepteur).