Ritmică 1, adj. Care are ritm; cadenţat; gimnastică ritmică = gimnastică având scopul să imprime mișcărilor armonie și siguranţă. (cf. lat. rhytmicus, fr. rhytmique). Ritmică 2, s.f. Parte a metricii care se ocupă cu regulile folosirii ritmului în poezie sau, rar, în proză; ritm: disciplină care studiază simetria timpilor accentuați şi slabi, precum și a valorilor notelor unei compoziții muzicale; * folosirea ritmului, totalitatea ritmurilor. (din fi. rythmique).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Ritmică, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Ritmică.