Roată 1, roți, s.f. 1. Cerc de metal sau de lemn, cu spiţe sau plin, care, învârtindu-se în jurul unei osii, pune în mişcare un vehicul. 2. (Tehn.) Organ de mașină sau ansamblu unitar de piese în formă de cerc, care se poate roti în jurul unei axe proprii. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. asemănătoare cu roata (1), având diverse întrebuințări. 4. Obiect fabricat, aranjat sau legat în formă de roată (1), de cerc, de disc. Desen sau contur rotund ca un cerc; disc. 5. Figură pe care o formează mai multe ființe sau lucruri aşezate în formă de cerc. 6. Mişcare circulară; învârtitură, răsucire, rotocol. Figură de acrobație care constă în rotirea corpului prin sprijinirea sucesivă pe mâini şi pe picioare. 7. Instrument de tortură şi execuţie de formă circulară, folosit în evul mediu. (din lat. rota). Roată 2, roate, sf. (Înv.) Unitate militară cu un efectiv aproximativ egal cu cel al unei companii. (din rus., pol. rota).