Rozetă 1, rozete, s.f. (din fe. rosell. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze lunguieţe, cu flori galbene-aurii plăcut mirositoare; rezedă. (Reseda odorata) Rozetă 2, -te, s.f. Nasture de alamă pe care îl purtau, în trecut, la tunică şi la cizme, ostașii din trupele de cavalerie de roșiori. Rozetă 3, s.f. Motiv decorativ circular, având forma unui trandafir, care apare frecvent în arta populară românească. j Rozetă 4, s.f. (Arhit.) Fereastră circulară de mari dimensiuni, decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea fațadelor catedralelor gotice; rozasă. _ Rozetă 5, (Tehn.) Armătură sau guler original al unei tije de suspensie sau de protecţie. Rozetă 6, s: Disc, în general de formă rotundă, care se aplică pe faţa diferitelor elemente de construcţie, pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente. _ Rozetă 7, s.f. Cusătură în formă de triunghi, executată manual cu fire de mătase, la deschizătura buzunarelor, servind ca întăritură au pentru înfrumusețare.