Sărit 1, s.n. Acţiunea de a sări; săritură. (v. sări). Sărit 2, -ă, adj. 1. Adj. (Fam.) Smintit, ţicnit, aiurit, nebun. 2. A-și ieși din sărite = a se enerva peste măsură. A scoate pe cineva din sărite = a enerva peste măsură, a înfuria pe cineva.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Sărit, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Sărit.