Săvârșit 1, săvârșituri, s.n. (Înv.) 1. Sfârșit, capăt; (în loc. adj.) fără sfârșit = etern, veșnic. 2. Rezultat, folos. 3. Moarte, pieire. 4. Realizare, înfăptuire a ceva. 5. Destinaţie, scop. (v. săvârși). Săvârșit 2, -ă, adj. 1. Care a ajuns sau a fost dus până la capăt, terminat. 2. Perfect, desăvârșit. 3. Care a murit. (v. sâvârși).