Seninare 1, seninări, s.f. (Înv. şi reg.) Seninătate, linişte, mulţumire sufletească. (v. senina). Seninare 2, seninare și seninări, s.f. (Reg.) 1. Stâncă (înaltă). 2. Lespede netedă. (v. senina).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Seninare, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Seninare.