Sfâc 1, -ă, interj., s.m. și f. (Reg.) 1. (Interj.) Cuvânt care sugerează vioiciunea, rapiditatea unei mișcări. 2. (s.m.şi f.) Persoană de statură mică, vioaie, neastâmpărată. Sfâc 2, -ă, s.n. şi f. (Reg.) 1. (s.n.) Obiect mic. 2. (s.f.) Cantitate foarte mică din ceva; pic. 3. (s.f.) Zerul care rămâne după ce se fierbe urda.