Spârcuit 1, s.n. (Reg.) Spargere, spartul târgului. (v. spârcui). Spârcuit 2, -ă, adj. (Înv. și reg.) 1. (despre oameni și animale) Rupt, tăiat în bucăţi. 2. (despre colectivități) Risipit, împrăștiat. (v. spârcui).