Spârcuit 1, s.n. (Reg.) Spargere, spartul târgului. (v. spârcui). Spârcuit 2, -ă, adj. (Înv. și reg.) 1. (despre oameni și animale) Rupt, tăiat în bucăţi. 2. (despre colectivități) Risipit, împrăștiat. (v. spârcui).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Spârcuit, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Spârcuit.
