Spica 1, vb. 1. (Înv. și reg.) l. A spicui, a culege spice. 2. (despre graminee) A înspica. (din spic). Spica 2, vb. L. (Reg.) A despica.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Spica, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Spica.