Șpiț 1, șpiti, s.m. Rasă de câini de talie mică, cu urechile drepte, cu botul ascuţit și cu părul alb și pufos. (din germ. Spitz). Șpiț 2, șpițuri, s.n. 1. Bară de oțel cu vârful ascuţit, folosită la prelucrarea pietrelor. 2. Nume dat extermității ascuţite sau muchiei unor obiecte, constucții etc. Șpiţ 3, șpituri, s.n. (Reg.) Trior (pentru grâu). Șpiț 4, șpițuri, s.n. (Tipogr.) Linie simplă sau înflorată, care se pune ca ornament la sfârşitul capitolelor sau al articolelor. 2. (Reg.) Țigaret scurt (din germ. Spitze)