Stăpâni 1, vb. IV. A deține un bun în calitate de proprietar, a avea in proprietate, a poseda. (din stăpân). Stăpâni 2, vb. IV. A cunoaște foarte bine un domeniu de activitate, o specialitate, o doctrină; a poseda cunoştinţe temeinice (teoretice și practice) într-un anumit domeniu. Stăpâni 3, vb. IV. 1. (Fig.) (despre oameni) A se reține (de la manifestarea unui sentiment, a unei porniri etc.); a se înfrâna, a se domina; a avea stăpânire de sine. 2. A opri, a împiedica pe cineva de la ceva; a ţine în frâu, a struni. Stăpâni 4, vb. IV. A domni întrO ţară, a guverna, a conduce. Stăpîni 5, vb. IV. (Fig.) (Despre propriile idei, sentimente etc.) A ţine pe cineva sub influența sau sub stăpânirea sa; a domina.