Stropit 1 s.n. Stropire, udare. (a nui teren, a unui sapă strat etc.) (v. Stropit 2, -ă, adj. |. Acoperit cu stropi, udat; 2. (despre blana animalelor, penele păsărilor etc.) Cu puncte sau cu pete mici de altă culoare. (v. stropi).