Surguci 1, surguciuri, s.n. Panaş din pene (de struţ) împodobit cu pietre scumpe, purtat la turban sau la işlic de sultani, de înalții demnitari turci sau de unii domni români. (din tc. sorguc). Surguci 2, s.m. Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare şi cu florile albăstrui-violete, roz, albe, sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală.