Surlă 1, surle, s.f. Instrument muzical popular de suflat, în formă de fluier, cu mai multe orificii şi cu ancie dublă, întrebuințat în trecut mai ales în armată. (din scr. surla, ba. zurla). Surlă 2, s.f. (Reg.) Râtul porcului: (P. ext.) porc. Surlă 3, s.f. Colibă (în câmp), de obicei improvizată, de formă conică, construită din pori de lemn şi acoperită cu stuf, paie, fân sau coceni.