Țăcănit 1, țăcănituri, s.n. Faptul de a țăcăni; zgomotul produs de un lucru care ţăcăneşte. (v. țăcăni). Ţăcănit 2, -ă, adj. 1. (despre mersul cailor). În trap mărunt, regulat. 2. (Fam.) Smintit, țicnit.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Țăcănit, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Țăcănit.
