Țelină 1, țeline, s.f. Plantă egumicolă aromatică, din familia umbeliferelor, cultivată pentru rădăcina sa îngroșată, cărnoasă, folosită în alimentație. (din ngr. selinon). Ţelină 2, țelini, s.f. Teren necultivat timp de mai mulţi ani (folosit ca păşune); teren nelucrat, pârloagă. Păşune, fâneaţă. (din bg. celina).