Terasă 1, terasă, s.f. 1. Construcţie deschisă, anexă a unei clădiri, așezată la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperiș (servind ca loc de odihnă sau de agrement). 2. Suprafaţă plană amenajată pe o ridicătură de teren, în parcuri sau în grădini. (din fr. terrasse). Terasă 2, s.f. Porțiune de trotuar în faţa unei cafenele sau a unui restaurant, unde sunt aşezate mese pentru consumatori. Terasă 3, s.f. Formă de relief cu aspect de treaptă, provenită din ridicarea scoarței pământului sau ca rezultat al eroziunii apelor în lungul unei ape curgătoare. Terasă 4, s.f. Varietate de struguri de calitate inferioară.