Trăgător 1, adj. (despre vite) Care efectuează o tracţiune de muncă, de povară. (din trage +ător). Trăgător 2, s.m., f. Persoană care trage ceva. Trăgător 3, s.m. Persoană (în special ostaș) care trage cu o armă de foc; trăgaci. Trăgător 4, s.f. Fiecare dintre cele două curele care leagă scările de șa. Trăgător 5, s.f. Curea groasă cu care se aplicau în trecut pedepsele corporale; (P. ext.) Bătaie cu o astfel de curea. | Trăgător 6, s.f. Un fel de scăunel cu o deschizătură în care se bagă călcâiul cizmei, spre a o descălța. Trăgător 7, s.n. Instrument de desen folosit la trasarea cu tuş a liniilor.