Turbă 1, turbe, s.f. Varietate de cărbune de calitate inferioară, format în mlaștini neaerisite din resturi de plante parţial necarbonizate. (din fr. tourbe). Turbă 2, s.f. (Pop.) Turbare. (din turba).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Turbă, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Turbă.