Turculeț 1, turculeți, s.m. Diminutiv al lui turc. (din tur +-uleț). Turculeț 2, s.m. (Reg.) Sticlete.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Turculeț, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Turculeț.
Primul dicționar de omonime în limba română
Turculeț 1, turculeți, s.m. Diminutiv al lui turc. (din tur +-uleț). Turculeț 2, s.m. (Reg.) Sticlete.