Vânturel 1, s.n. Vântuleţ. (din vânt +-urel). | Vânturel 2, vânturei, s.m. (Ornit.) Vindereu. Vânturel 3, s.m. Erou legendar, dornic de aventuri.
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Vânturel, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Vânturel.