Viţă 1, -țe, s.f. (Adesea determinat prin „de vie’“) 1. Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, din care ies mlădițe cu cârcei agăţători, cu frunze mari, crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri şi de varietăţi; vie. 2. Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (1); (P. ext.) Curpen, vre). (lat. *vitea = vitis). Viţă 2, s.f. (Pop.) 1. Şuviţă de păr. 2. Fiecare dintre firele, șuvițele etc. din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. Viţă 3, s.f. (Fig.) Descendent, urmaș.