Vorbit 1, s.n. Vorbire. (v. vorbi). Vorbit 2, -ă, adj. Rostit, exprimat, spus; (P. ext.) Expus oral. (v. vorbi).
Vezi aici propoziții, Definițiile și sensurile omonimului Vorbit, propoziție compusă cu Definițiile și sensurile omonimului Vorbit.
Primul dicționar de omonime în limba română
Vorbit 1, s.n. Vorbire. (v. vorbi). Vorbit 2, -ă, adj. Rostit, exprimat, spus; (P. ext.) Expus oral. (v. vorbi).