S 1, s.m.invar. Literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă. S 2, (-s, s-), vb. a fi; ind.pz., l sg., 3 pl.: „Tare-s mic și necăjit“ (Topârceanu). Copacii-s foarte înalți. S 3, (s -, – s -), pron.refi., acuzativ, formă neaccentuată: S-a uitat lung ia ea; uitatu-s-a. S 4, conj. (s -, pentru sâ): Merg s-adun cărțile; Merge s-o ducă la bibliotecă.